Câteva despre aplicația Biziday

Așa cum a anunțat în iunie, Moise Guran a renunțat la emisiunea TV ca să se poată concentra la noua aplicație de știri.

După mai bine de an de la ideee (nu am găsit unde zice când au început efectiv lucrul la ea), aplicația a fost lansată ieri.

Zoso a scris deja despre problemele evidente pe care le are, și Ovi Sîrb a mai adăugat ceva la lista.

Ce aș vrea eu să adaug la toate astea:

  1. Aplicația arată de parcă nu ar avea designer în echipă (o amestecătură de stiluri fără sens). Mi-a plăcut idea de a oferi doar text, însă să te bazezi pe text și să ignori complet partea de typography nu o înțeleg. Aș trăi și fără setările de fonturi (care par mai mult o problemă iOS), dar să am fonturi frumoase (cum sunt de exemplu pe Medium). Însă cred că aici și așteptările au fost prea mari dacă e să judecăm pe baza design-ului paginii web actuale care încă arată ca și cum ar fi în stadiu de dezvoltare.
  2. Nu cred că Moise trebuia să scrie articolul despre aplicație. Faptul că a fost foarte implicat în dezvoltare l-a făcut foarte subiectiv și cred că articolul a pus accentul pe ceea ce nu trebuia și a omis chestii mai importante:
    • alerta de cutremur e o chestie cool, dar e un feature secundar, aș fi păstrat posibilitatea de a discuta asta într-un articol separat, la câteva zile după lansare (update: a apărut și articolul separat)
    • a vorbit prea puțin despre partea de recomandări automate pe baza profilului și preferințelor personale. Cred că asta e un topic de actualitate și probabil sunt printre primii care încearcă asta în România
  3. O aplicație web sau o integrare cu site-ul actual, care să trimită notificări în browser era binevenit. În browser cred că își permiteau să trimită mai multe notificări fără să devină intruzivi. Bine, asta înseamna să genereze un fel de profil/ID care să-ți permită să te conectezi de pe mai multe device-uri cu același profil – lucru care mi se pare așa simplu de realizat și fără a cere datele personale așa cum se plânge în articol.

Am început să folosesc aplicația și sunt foarte curios cum o să evolueze.

 

Raspberry PI – automatically run x11vnc

Setup x11vnc server to start automatically on Raspbian.

If you already have x11vnc server working on Raspberry Pi but you have to start it manually every time you reboot your Pi, here’s how you can make it start automatically:

Open the terminal, or login via SSH and run this commands:
# login as super user
sudo su
# edit start up script
nano /etc/rc.local
# add the command that can start x11vnc (explain)
sudo -u pi /usr/bin/x11vnc -find

The command runs x11vnc as user pi (default user on Raspbian) and uses -find argument to let x11vnc guess the display an xauthority method. Worked like a charm for me, hope it will help others too.

Not sure if required, but I have x11vnc settings exported to file ~/.x11vncrc. You can do this via x11vnc UI.

Cât de riscant este să vinzi o mașină în România

Acum două săptămâni m-am decis să-mi vând vechea mașină. Vânzarea mașinii e ceva ce am evitat de mai mult timp știind că e un proces care cel mai probabil o să-mi dea foarte multe bătăi de cap. Însă acum, în al 12-lea ceas a trebuit să-i dau bice.

Procesul pe care trebuie să-l parcurgi ca să-ți vinzi mașina, conform legislației în vigoare, este cam așa:

Actualizare iulie 2017: legea s-a modificat între timp și mare parte din probleme par a fi rezolvate. La finalul articolul o să găsești mai multe detalii cu privire la modificări.

  1. Găsești un cumpărător
  2. Faceți contract de vânzare-cumpărare
  3. Pe lângă contract, o să primiți și un Certificat fiscal gol
  4. Ștampilezi certificatul fiscal la primăria de care aparțineți (trebuie să ai totul plătit la zi pentru asta – adică amenzi și impozite), și astfel mașina se scoate de pe numele tău de la impozit
  5. Menționezi în talonul mașinii că a fost înstrăinată către X în data Y
  6. Success?!

Pare destul de simplu și firesc, cel puțin pentru vânzător. Însă procesul de vânzare nu se încheie aici. Continue reading “Cât de riscant este să vinzi o mașină în România”

Câteva articole de duminică

General

25 reasons why I love living in Romania
The Science of Why We Don’t Believe Science
I Know Nothing

IT

Static Typed JavaScript language
How to start a startup without ruining your life

Amazon, a Friendly Giant as Long as It’s Fed

The unexpected costs of third-party login

Passwordless authentication: Secure, simple, and fast to deploy

Why objects (usually) use less memory than arrays in PHP

 

Politică

România e în pericol maxim – de Adrian Severin

Vasile Ernu:

“Sub regimurile totalitare, dizidența e posibilă. Sub dictaturi, revolta e posibilă. În regimurile clientelare, nici dizidența, nici revoluția nu sînt posibile. Românii nu mai vin la demonstrații fiindcă demonstrațiile nu duc nicăieri. Într-un regim democratic, demonstrațiile și grevele cresc presiunea opoziției asupra guvernului. În regimurile clientelare, opoziția e la fel de clientelară ca și puterea. Românii nu mai vin la manifestații fiindcă n-au împotriva cui manifesta. În totalitarism, o singură persoană era responsabilă pentru toate nenorocirile, pentru sărăcie, mizerie și supravegherea polițienească. Era simplu de înlăturat. În sistemul clientelar, hidra cu numeroase capete, răsturnarea nu e posibilă.” – De la Gulag la stenograme sau cum am devenit radical

 

Cine este feisbuc ăsta și ce a avut el cu domnul Ponta

Câteva sfaturi bine-intenționate către domnii Ghiță și Voiculescu

România lucrului bine făcut? Phah, ipocriților!

Pornind de la Noul partid – reţeta (feb 2011)

GENERAŢIA ZERO a politicii româneşti îşi face Partid (feb 2011)

Cum a murit un partid înainte de a se naște (mai 2011)

 

Citatul zilei (2014-11-07)

În caz că nu știați, am o problemă când vine vorba de MVP și de multe ori mă chinui să fac lucrurile cum trebuie deși nu este necesar. Astăzi am dat peste citatul ăsta:

Everyone knows that debugging is twice as hard as writing a program in the first place. So if you’re as clever as you can be when you write it, how will you ever debug it?

Brian W. Kernighan – “The Elements of Programming Style“, 2nd edition, chapter 2

De la Agresiv la Okapi Tati

Acum aproape 5 ani se lansa mixtape-ul băieților de la Agresiv – Ap. 71. Beton cap-coadă. N-ai motiv să dai skip la nici o piesă. Încă îl mai am în mașină și pe telefon și-l ascult din când în când. O combinație genială de stiluri, artiști noi (JJ) și piese nelansate (Dealerul local, Cha cha, Călătorul etc). Periodă de memorabilă din punct de vedere muzical. Atât mixtape-ul cât și albumele din anul ăla (Spike, Guess Who).

Între timp lucrurile s-au schimbat. Băieții sunt acum alături de Okapi Sound și au scos un nou mixtape. Din păcate este atât de slab încă nici măcar nu m-am obosit să-mi dau adresa de mail să-l downloadez. După ce l-am ascultat de câteva ori în speranța că poate găsesc ceva fain în el am ajuns la concluzia că singura bucată care aș pune-o pe repeat este strofa lui Spike din piesa de mai jos. O strofă. Atât.

Pe lângă asta, nu pot să zic că nu-mi plac și Mi-e dor, De azi, de ieri – însă la nivel de piese de umplutură. Piese pe care o să le uit în jumătate de an. În schimb sunt plăcut surprins de MefX în piesa următoare.

PLM, e greu să găsești un mix bun.

PS: Mixtape-ul celor de la Facem Records este mult mai tare.